Tratamente și consultații

Hipertrofia benignă de prostată

Anatomie

Vezica urinară este un rezervor în care urina ce provine de la nivelul rinichilor este stocată înainte de a fi evacuată în momentul micțiunii. Prostata este o glandă situată sub vezical. Pentru ca urina să fie evacuată din vezică în timpul micțiunii, ea trebuie să traverseze prostata printr-un canal numit uretra prostatică. Uretra este deci canalul prin care urina este expulzată din vezică. Prostata este constituită din două părți: centrul prostatei care este traversat de uretra și care este zona unde apare hipertrofia (sau adenomul de prostată). Această zonă centrală este înconjurată de o parte externă numită zona periferica.

                                                                                   

Hipertrofia benignă de prostată

       Prostata este un organ sexual care este situat la ieșirea din vezică și prin intermediul căruia urina trece. Odată cu înaintarea în vârstă prostata îmbătrânește de asemenea, fapt ce duce la apariția a ceea ce se numește ‘’hipertrofie benignă de prostată’’ sau ’’hiperplazie benignă de prostată’’. Această hipertrofie se datorează apariției adenomului de prostată ce se dezvoltă la nivelul glandei. Este o afecțiune foarte frecventă la bărbații peste 50 de ani.

       În momentul în care prostata crește în volum ea poate obstrua/bloca scurgerea urinii și împiedica vezica de golirea normală și corectă. Pacientul resimte de asemenea simptome ca: senzația de golire incompletă a vezicii, necesitatea de a merge urgent la toaletă (imperiozitate), creșterea frecvenței urinare (polachiurie diurnă și/sau nocturnă), scăderea forței jetul urinar, jet urinar împrăștiat. Aceste simptome pot avea uneori un impact important asupra calității vieții!

       O intervenție chirurgicală este indicată în momentul în care tratamentul medicamentos nu își mai face efectul sau în cazul complicațiilor datorate hipertrofiei prostatice. Intervenția explicată aici are ca obiectiv retragerea (rezecția/enucleerea) părții centrale a prostatei (adenomul) pe cale endoscopica pentru a facilita evacuarea urinii din vezica urinară.

Există alte opțiuni de tratament?

       Un tratament medicamentos este propus de primă intenție; acest tratament poate avea uneori anumite efecte secundare și o eficiență limitată.

       Alternativele de tratament chirurgical pot fi endoscopice: rezecție transuretral a prostatei cu ajutorul unei anse ce conține curent electric, vaporizare laser sau electrică adenomului. Este de asemenea posibilă recurgerea la o adenomectomie pe cale laparoscopică (sau robotica) sau pe cale deschisă. Tratamentele minim invazive ( montarea de implanturi prostatice – UroLift, tratamentul cu vapori de apă – Rezum, introducerea unui implant din nitinol pentru 7 zile -iTind) pot fi propuse în anumite situații specifice.

       Intervenția chirurgicală este indicată în momentul în care tratamentul medical nu mai este suficient de eficient sau apariția anumitor complicații. El constă în enuclearea adenomului cu ajutorul unei fibre laser pentru dezobstrucția uretrei și facilitarea scurgerii urinii.

       Medicul urolog vă poate explica de ce în cazul dumneavoastră este indicată enuclearea endoscopica prostatei mai degrabă decât altă intervenție chirurgicală.

Enuclearea prostatei (HOLEP)

Principiul intervenției

       Intervenția care vă este propusă se numește enuclearea endoscopică a prostatei. Ea este practicată cu ajutorul unei fibre si a unui laser. Acest tratament este realizat fără nici o incizie, ci doar pe căile naturale urinare (transuretral). Intervenția constă în lărgirea canalului uretrei prin rezecția adenomului ce se găsește în centrul prostatei. Zona periferică a prostatei este prezervată.

       Această intervenție necesită o spitalizare medie de aproximativ 24-48 de ore!

Pregătirea specifică a intervenției

       Toate intervențiile chirurgicale necesită o pregătire care poate fi variabilă în funcție de fiecare individ. Este indispensabil să urmați recomandările care vă sunt adresate de către medicul urolog.

       Este indispensabil să precizați medicului urolog în momentul consultului antecedentele dumneavoastră cat și tratamentul pe care îl luați. Tratamentul poate fi modificat înainte de intervenția chirurgicală în funcție de caz.

       O urocultura este necesară anterior intervenției pentru a verifica sterilitatea sau infecția urinii. O infecție urinară netratată duce la amânarea intervenției chirurgicale.

Tehnica operatorie

       Această intervenție este realizată sub anestezie generală sau rahidiană. Medicul urolog introduce la nivelul canalului uretral un aparat numit endoscop care îi permite vizualizarea uretrei si reperarea prostatei. Cu ajutorul unei fibre laser medicul urolog poate introduce endoscopul între adenomul de prostată și capsula prostatei. Astfel, făcând tot turul adenomului de prostată, medicul urolog detașează adenomul de capsula prostatei și împinge adenomul în vezica urinară. Adenomul complet liber este extras cu ajutorul unui instrument ce se numește morcelator, care permite morcelarea (tăierea) adenomului de prostată în mici fragmente ce pot fi extrase prin aspirare prin interiorul endoscopului.

       Fragmentele de prostată extrase sunt trimise pentru a fi analizate histopatologic. O sondă uretro-vezicală cu trei căi este montată la finalul intervenției.

Postoperator

       Sonda vezicală poate fi menținută timp de una sau mai multe zile în funcție de recomandările medicului urolog. Ea permite lavajul vezicii urinare pentru a evita formarea de cheaguri de sânge post operator. În momentul în care urina ce se scurge prin sonda vezicală devine suficient de clară, lavajul poate fi oprit și sonda suprimată.

       Sonda vezicală poate întreține o iritație a canalului uretral ce se poate manifesta prin usturime și spasme vezicale (senzația dureroasă de a urina în ciuda sondei urinare). Un tratament medicamentos adaptat poate fi prescris dacă este necesar.

       Vi se recomandă consumul abundent de apă (2-3 litri/zi) pentru a spăla vezica și a evita ca urina să devină roșie. Formarea unor cheaguri de sânge poate antrena blocajul căilor urinare. Sunteți sfătuiți de asemenea să evitați activitățile fizice importante/grele în următoarele 3-4 săptamâni. Raportul sexual este contraindicat în următoarele 2 săptămâni postoperator.

       În majoritatea cazurilor nu există o degradare a calității erecției, dar dispariția ejaculăriilor este cvasi sistemică. Acest lucru se caracterizează prin absența emisiilor de spermă în momentul orgasmului datorită ejaculării retrograde postoperator.  Acest lucru nu modifică senzația de plăcere în momentul raportului sexual, nici al dumneavoastră, nici al partenerei dumneavoastră. Este important să explicați situația partenerei dumneavoastră înainte de reînceperea activității sexuale pentru a evita toate reacțiile negative. Libidoul nu este modificat de această intervenție de enucleare a prostatei.

       Pentru evitarea durerilor postoperatorii, un tratament antialgic poate fi prescris pentru o durată de câteva zile.

        Ameliorarea simptome urinare poate fi progresivă pe parcursul a până la două-trei luni. În această perioadă dumneavoastră puteți resimți simptome iritative ca imperiozitate micțională (senzația de a merge urgent la toaletă), ușoare pierderi de urină sau usturimi la urinare. În caz de persistența acestor pierderi de urină o kinesiterapie poate fi realizată pentru a accelera dispariția acestora.

EXTERNAREA

  1. Febră postoperatorie

       Apariția febrei după o intervenție la nivelul prostatei nu este obișnuită. Apariția febrei post operatorii necesită un consult urologic.

  1. Alimentația

       Postoperator timp de 2 săptămâni este necesar consumul de apă în cantitate de 2-3 litri pe zi. Acest lucru permite eliminarea anumitor debriduri sau a sângelui ce poate apărea postoperator și reduce riscul infecției. Nu există restricții particulare alimentare în urma acestei intervenții.

 

Semne ce pot apărea postoperator și managementul acestora

  1. Simptomele urinare

       Zona care a fost tratată necesită de cele mai multe ori câteva luni (maxim 3 luni) până la cicatrizarea completă. În timpul acestei perioade, dumneavoastră puteți resimți o iritație sau usturime la nivelul canalului urinar în momentul micțiunii. Dumneavoastră puteți avea de asemenea imperiozitate mictionala sau polachiurie diurnă și/sau nocturnă.

       Cel mai adesea aceste simptome sunt minore sau moderate și se diminuează progresiv odată cu trecerea timpului și nu necesită tratament particular. În caz de agravare sau non ameliorare a acestor simptome, dificultăți la urinare, infecție urinară (urină tulbure și febră), dureri abdominale, lombare sau a organelor genitale, trebuie să luați legătura cu medicul urolog.

  1. Sângerare urinară

       Sângerarea urinară ușoară poate apărea în particular la începutul micțiunii.

Prezența minoră sângelui în urină poate persista sau reapare până la patru săptămâni postoperator. Este un proces obișnuit în cursul fazei de cicatrizare postoperatorie. Este important în această perioadă să consumați lichide în mod regulat și suficient pentru a menține o urină de culoare galben pal.

       Dacă aveți o sângerare importantă la nivelul urinar este important să contactați medicul dumneavoastră urolog.

       În caz de retenție urinară (imposibilitatea de a urina) contactați medicul dumneavoastră urolog sau serviciul de urgență.

       În anumite cazuri sonda vezicală poate fi lăsată pe loc câteva zile după returul dumneavoastră la domiciliu. Medicul dumneavoastră urolog vă va arăta cum să goliți punga de urină și ce îngrijiri specifice necesită menținerea sondei pe loc.

       Durerile și spasmele vezicale pot apărea, ele fiind în relație cu iritația vezicii de către sonda urinară. Aceste simptome apar cel mai adesea pe termen scurt și pot reapare în mod regulat. Contactați medicul dumneavoastră urolog dacă această jena persistă!

  1. Urocultura

       În cazul realizării unei uroculturi postoperatorii la nivelul urinii poate exista o leucociturie (prezența a numeroase leucocite în urină) sau o hematurie (hematii/globule roșii în urină). Aceste două anomalii sunt obișnuite și evidențiază cicatrizarea în curs.

       Nici un antibiotic nu este necesar dacă nu există o bacterie în urină!

 

Consultul/consulturile postoperatorii

       Consultul postoperator are loc de obicei la câteva săptămâni postoperator. Acest consult constă în evaluarea ameliorării simptomatologiei urinare și evaluarea calității golirii vezicii urinare.

       Peste mulți ani post operator este posibilă reapariția unei recidive a țesutului prostatic ce poate antrena o recidivă a simptomatologiei urinare. Hipertrofia benignă de prostată este independentă de cancerul de prostată. Intervenția de enucleere a prostatei cu ajutorul fibrei laser nu modifică deloc riscul de dezvoltare a unui cancer de prostată.

Riscuri și complicații

În majoritatea cazurilor intervenția care v-a fost indicată se derulează fără nicio complicație. Totuși, în cazul tuturor actelor chirurgicale sunt descrise un număr anumit de riscuri și complicații.

  1. Complicații rare/foarte rare comune tuturor intervențiilor chirurgicale:

– complicații datorate anesteziei.

– infecție locală, generalizată.

– sângerare cu posibil hematom și uneori transfuzie.

– flebită și embolie pulmonară.

– alergie.

  1. Complicațiile specifice acestei intervenții în funcție de frecvența de apariție:

– sângerare în timpul intervenției chirurgicale care foarte rar poate fi importantă antrenând anemie ce poate necesita o transfuzie de sânge în timpul intervenției sau post intervențional (complicație poate apărea foarte rar în 1-2% din cazuri).

– sângerare în urină în timpul primei luni postoperator (poate să apară între 1-10% din cazuri) necesitând în funcție de gravitate o bună hidratare, uneori montarea unei sonde uretro-vezicale sau spitalizare.

– rareori o intervenție poate fi necesară pentru a extrage cheagurile de sânge din vezică.

– retenția de urină (imposibilitatea de a urina) este o complicație posibilă; în perioada post operatorie imediată ea poate fi cauzată de prezența cheagurilor de sânge secundare sau a unei sângerări. O sondă vezicale este montată pe parcursul câtorva zile dacă apare o retenție urinară.

– infecția urinară necesită prescrierea unui tratament antibiotic și verificarea golirii optime a vezicii dumneavoastră. Dacă aveți febră sau usturimi urinare, nu ezitați să contactați medicul dumneavoastră urolog.

– tulburările de dinamică sexuală sunt rare după această intervenție.

– pierderile accidentale de urină (incontinența) pot surveni pe parcursul primelor săptămâni după intervenție (aproximativ 5% dintre pacienți la 3 luni); incontinența urinară este de cele mai multe ori tranzitorie și foarte rar definitivă (0.5-1% dintre pacienți la 1 an).

– în cazuri rare, poate surveni o îngustare secundară a canalului uretral ( 1.4% risc de strictură de uretră) sau a colului vezical ( 2.1% risc de stenoză de col vezical) necesitând o reintervenție chirurgicală de dezobstrucție.

– complicații excepționale ce pot apărea și necesită o reintervenție: stenoza meatului uretral, perforația vezicală, perforația rectală, infecția simfizei pubiene (simfizită), sângerare majoră ce necesită transfuzie de sânge.

       Este de reamintit faptul că toate intervențiile chirurgicale poartă un anume număr de riscuri și complicații în funcție de variațiile individuale ale pacientului care nu sunt tot timpul previzibile. Unele dintre aceste complicații sunt foarte rare. Pe parcursul intervențiilor chirurgicale, medicul urolog poate fi pus în situația unui eveniment neprevăzut ce necesită manevre chirurgicale complementare sau diferite de protocolul prevăzut inițial.

       Toate chirurgiile necesită diminuarea sau întreruperea activității fizice. Este indispensabil repausul, reînceperea activității dumneavoastră fiind posibilă doar cu acordul medicului urolog.

       Fumatul crește riscul complicațiilor chirurgicale, în special riscul infecțios de trei ori (3x) și dificultăți de cicatrizare de cinci ori (5x). Oprirea fumatului cu 6-8 săptămâni înainte de intervenție diminuează semnificativ aceste riscuri. De asemenea este recomandat în mod imperativ renunțarea la fumat în timpul perioadei de convalescenta postoperatorie.

AVANTAJELE INTERVENȚIEI HOLEP

Dacă suferi de hipertrofie prostatică sau prostată marită, enuclearea endoscopică a prostatei cu ajutorul laserului (HOLEP) este un tratament minim invaziv cu rezultate remarcabile!

  1. Este procedura cea mai studiată în Statele Unite ale Americii (SUA) din arsenalul intervențiilor hipertrofiei prostatice: cele mai multe meta analize, cele mai multe studii clinice randomizate (470 de studii din 1996 până în prezent).
  2. Timp mai scurt de cateterizare vezicală (purtare a sondei urinare postoperator) comparativ cu rezecția transuretrala a prostatei (TURP).
  3. Rată mai mică de sângerare și de transfuzie comparativ cu rezecția transuretrală a prostatei (TURP).
  4. Timp mai scurt de spitalizare comparativ cu rezecția transuretrală a prostatei (TURP).
  5. Rată mai mică de strictură uretrală postoperator comparativ cu rezecția transuretrală a prostatei (TURP).
  6. Un volum prostatic mai mare rezecat cu ajutorul HOLEP comparativ cu rezecția transuretrală a prostatei (TURP).
  7. Rată mai mică de reintervenție în cazul HOLEP (rată de reintervenție de 1.4% la 18 ani) comparativ cu TURP ( rată de reintervenție de 7.5% la 4 ani).
  8. Reducerea valorii PSA-ului cu 66.7% post intervenție.